34Asociația „Susurul Izvoarelor” a organizat în data de 17 decembrie, la Căminul Cultural, evenimentul Târgul de Crăciun Răchițele, ediția I. Am stat de vorbă cu doamna Cristina Mihuț, președintă și membru fondator al Asociației „Susurul Izvoarelor”.
- De unde a plecat inițiativa Târgului de Crăciun? - Inițiativa a venit oarecum natural, din entuziasmul pe care l-am simțit în rândul copiilor din cadrul comunității noastre. Se dorea a ne întâlni cât mai des, a derula activități și, la un moment, a apărut și dorința de a le materializa oarecum. Erau foarte multe produse, pe care am preferat să le prezentăm în forma unui astfel de eveniment, decât să le aruncăm sau să le donăm. Așa s-a născut ideea Târgului de Crăciun, în urmă cu aproximativ șase săptămâni, când am început o serie de ateliere pe parte de creativitate în rândul copiilor din comuna Mărgău. Ne-am adresat întregii comune, am apelat și la biserica din Mărgău, am discutat cu părinții de acolo. Însă am întâmpinat problema transportului și atunci ne-am rezumat strict la copiii din satul Răchițele și câțiva copii din Scrind, ai căror părinți au fost cei care au contribuit la participarea copiilor la ateliere. Părinții s-au implicat, știau că își doresc copiii asta și atunci au investit și i-au adus în fiecare sâmbătă începând cu data de 4 noiembrie până astăzi.
- În ce a constat, concret, prima ediție a Târgului?
- Această ediție a însemnat încă o piatră de temelie într-un șir mai lung de evenimente pe care le-am organizat în zonă și de care are nevoie comunitatea. Ar fi singurul plus pe care noi îl avem și cea mai bună variantă de a valorifica și financiar ceea ce avem; pentru că singura sursă de venit a oamenilor din zonă este – trebuie să recunoaștem – partea de agricultură, care merge mai greu fiind zonă de munte, sau partea de exploatare a materialului lemnos. Ca absolventă de Turism și cu Studii Doctorale în domeniul turismului, cred că acesta e viitorul pentru satele greu încercate din zona de munte, cum este și Răchițele: să facem turism cu adevărat, nu să ne vindem, ci să arătăm ce avem noi, doar al nostru. În acest fel și tinerii învață tot mai mult informații pe care nu le dețineau și ajung să fie mândri de ceea ce au în satul lor, prin participarea la diferite activități comune.
- Din păcate, sunt tot mai puțini oameni în vârstă de la care pot învăța.
- Din fericire, în urmă cu doi ani am deschis secția de Cusut-Țesut la Răchițele. A fost o muncă destul de grea, dar colaborarea cu Școala Populară de Arte de la Cluj „Tudor Jarda” s-a dovedit a fi fructuoasă. Doamnele participante la curs de pe raza comunei Mărgău au avut ocazia de a merge în mai multe locuri să-și prezinte strigăturile specifice, costumul specific, cusăturile specifice cu toate motivele; acest lucru le-a dat un avânt pentru a-și dori să continue, și acum sunt mândre că au reușit. Una dintre cursante a reușit să realizeze un costum complet, pe care îl avem aici. E foarte frumos din partea ei că a ales să ni-l prezinte, fiind terminat în urmă cu doar trei zile. Am început din 4 noiembrie un șir de activități, în care am adus copiii sâmbăta și am încercat să le dezvoltăm partea de creativitate. Am ținut un atelier de pictură pe sticlă, cu un număr de șaisprezece cursanți. Lumea a fost oarecum reticentă, întrucât acest gen de activitate nu este foarte accesibil. Dar am continuat, căci am simțit un entuziasm, mai ales din partea voluntarilor asociației care ne ajută. Pentru sâmbăta următoare am propus pictură pe figurine ceramice, care se pot agăța în bradul de Crăciun. Am avut 170 de figurine și 36 de copii care le-au terminat într-o singură zi; deci s-a confirmat entuziasmul. Atunci a apărut pe umerii mei responsabilitatea de a continua activitatea. Ne gândeam în fiecare săptămână ce să facem, deoarece am avut copii de la 3 ani până la 18 ani. Era nevoie să le dăm de lucru și copiilor de 3 ani – să facă ceva accesibil pentru ei, care să poată fi valorificat la un moment dat. Din nou, a fost meritul voluntarilor că au venit la grupa mică în mod constant, au știut să-i întrețină, au făcut cu ei și activități afară, jocuri și cântecele. Astfel i-au stimulat să vină. Am avut cel puțin 15 copii care au venit de la început până la finalul celor șase ateliere.
- Deci tot ce s-a întâmplat în aceste ateliere s-a valorificat în această seară.
- Exact. Lucrurile mai puțin estetice – să zic așa – am încercat să le valorificăm, punându-le câte trei sau cinci la un preț mai mic. Toate materialele folosite în cadrul atelierelor au fost plătite din taxa de participare, pe care am fost nevoiți să o punem, neavând un fond financiar. Atunci a fost plusul nostru încercarea de a le valorifica și în același timp prezentarea către public, pentru că nu toți părinții au fost la fel de implicați; acum au putut și ei să vadă ce activități au avut copiii și ce au învățat timp de șase zile de sâmbătă, câte trei-patru ore.
- Ați avut și grupuri de colindători.
- Da. Pentru a stimula oamenii să participe la evenimentul nostru trebuia să facem un spectacol. În jurul comunei noastre au avut loc deja o serie de evenimente. Nu voiam să mergem pe aceeași direcție, ci voiam să mergem pe o direcție mult mai deschisă; nu sub formă de concurs, ci sub formă de spectacol, în care oamenii să fie liberi, să se bucure, și dacă își doresc să cumpere un suvenir și să acorde sprijin copiilor, să-l poată achiziționa. Am încercat să scoatem în evidență punctele forte pe care le avem momentan la nivelul satului Răchițele: activitățile cu copii, prin produsele respective, și partea de cusut-țesut, prin amenajarea unui colț în cadrul sălii de la Căminul Cultural Răchițele, arătând frumusețea țesăturilor locale și partea de croșetat-tricotat; la fel, am prezentat cămașa cu ciupag și strânsură realizată de Cristina Rășinar.
- Cine a cântat pe scenă?
- Au cântat prieteni de-ai noștri! Nu ne-am permis să apelăm la persoane necunoscute, ținând cont că nu aveam resurse financiare să le asigurăm transport sau să le oferim ceva. Am apelat la elevii și copiii comunei Călățele, precum și la cei din Dealu Negru, despre care știam că au un antecedent în partea de promovare a costumului popular foarte bine impregnat la nivelul județului Cluj. Anul trecut au luat premiul întâi la Cluj și am vrut neapărat să-i aducem în față, ca și copiii noștri mai mici să-i vadă. Ulterior i-am chemat și pe prietenii noștri de la Huedin, având o colaborare bună cu domnul Ciorte și a venit și dânsul cu o parte din grupul „Junii Vlădesei”. Îi mai avem și pe cei din Măguri Răcătău; și ei au obținut un premiu în zonă, la Festivalul de la Călățele. Cea de-a patra ceată de colindători invitată a fost cea de la Săcuieu, mai exact Rogojel, tot printr-o colaborare reușită și frumoasă cu domnul primar. Dânșii ne-au invitat la „Zilele Vlădesei”, la Săcuieu, și aceasta a fost ocazia noastră să nu rămânem datori.
- Cine sunt „Păstrătorii Tradițiilor”?
- Sunt cei care ne-au dat modelul pe care trebuie să-l urmăm și mă bucur că avem o tânără generație doritoare de aceste lucruri. Abia aștept să vină momentul în care vor fi pe scenă, cântând împreună: nepoți, părinți și bunici; pe aceeași scenă „Păstrătorii tradițiilor” și grupul „Glasuri Răchițene”.
- E tot mai complicat să organizezi astfel de evenimente, e nevoie de mult entuziasm.
- Da, entuziasm, energie și doi-trei copii care să te motiveze să nu te oprești când dai de o ușă închisă și să încerci în continuare. Bucuria lor că reușesc să facă ceva și că munca le este apreciată, chiar dacă la nivel local, este o sursă de energie. Copiii se simt tare bine că familiile lor sunt mândre că ei fac ceva. În calitate de coordonator al acestui eveniment, aș dori să aduc alese mulțumiri tuturor firmelor locale care s-au implicat în asigurarea logisticii necesare unui astfel de eveniment, dar și partenerului cu ajutorul căruia am reușit să oferim 100 de pachete copiilor prezenți la eveniment. Vă dorim tuturor Sărbători cu pace și fericire alături de cei dragi! Crăciun fericit!
 
Bucuria nașterii Domnului să vă aducă pace în suflet și liniște-n gânduri, iar Anul Nou să vă fie plin de împliniri în plan personal și profesional! La mulți ani!  
Primăria și Consiliul Local Mărgău
Primar, Petru Ungur