vultureni 1Toamna-şi aşterne încet mantia-i blândă peste întreaga natură – dimineţi cu aer tare, ceaţa aburind deasupra culmilor adânceşte liniştea ce domină peste aşezări, nuci bătrâni cu frunza începând a rugini... iar ziua curge spre amiezi însorite ce oferă momente de dezmorţire pentru gâzele care mişună timide pregătindu-se de iarnă... Oamenii culeg şi duc de pe câmp roadele muncii de o vară. Toate aceste elemente încadrează tabloul de septembrie al frumoasei comune Vultureni, iar pentru că vremea este potrivită, vă propunem o drumeţie, la recomandarea Centrului de Informare Turistică din comună.   
Natura ne îmbie să luăm parte la spectacolul ei, departe de agitația și poluarea orașului. Aici timpul curge molcom, mai așezat, mai… liniștit. Ca la începutul lumii!
Dacă vreți să vă bucurați de natură și să vă încărcați cu energie pozitivă departe de agitația orașului, vă invităm la Vultureni, la aproximativ 30 km de Cluj-Napoca, într-un cadru pitoresc și prietenos. Comuna Vultureni este așezată în Podișul Someșan, în regiunea Dealurilor Clujului și Borșei. Relieful este format din dealuri erozive care conțin nisipuri gălbui dispuse în straturi de 1-5 m, între care se intercalează marne, pietrișuri și conglomerate. Printre aceste dealuri, ca niște pinteni, sunt vârfuri mai înalte, formate din tufuri dacitice: Grecea, Piatra Șinteului, Vulturul, Cer, Bisău, Fânațe și Dumbrava. Altitudinea medie a culmilor este de 500- 550 m. Porniturile masive de teren, numite glimene, s-au produs aproape exclusiv în zonele de apariție superficială a orizonturilor de tufuri, cum este cazul în Șoimeni. În zonele împădurite predomină speciile de arbori ce aparțin subetajului stejarului: cer, gorun, carpen, mesteacăn, plop, alun, ulm, paltin și frasin. Astăzi, suprafața împădurită reprezintă circa 1400 ha, deci 20% din suprafața comunei. Vegetația secundară existentă pe pășuni este formată din măr și păr pădureț, măceș, păducel și pe alocuri pâlcuri de arbuști de cer, gorun, carpen, ca relicve ale falnicilor păduri de odinioară (Piatra Șoimenilor, Dumbrava Șoimenilor, Fânațele Făurenilor, Fânațele Rânsei- Vultureni).
Piatra Șinteului - de unde derivă și numele satului Șoimeni, care mai demult era Solumku în limba maghiară. Tradus în românește ar însemna Piatra Șoimului (Solyom=șoim, Ku=piatră, în maghiară). Există deci o strânsă legătură cu platoul care străjuiește satul în partea sudică. Despre acest platou există o legendă, cum că ar fi fost locuit de urieși sau șoimi. Istoricul, Karoly Hodor afirma la 1837 că locuitorii de aici își plăteau în Evul Mediu, în perioada dominației otomane, dările către principele Transilvaniei și sub forma darului de șoimi dresați pentru vânătoare. Cert este că numele satului se leagă de dealul Piatra, care îl domină prin înălțimea sa maiestuoasă (563,8 m). În hotarul satului spre sud se află 8 movile (glimene) din nisip grosier, fiind situate într-o zonă în care au fost ochiuri de apă folosite de către sătence pentru topirea cânepii, printre acestea remarcându-se Dealul Piatra.
Dealul cel Mare din Vultureni se remarcă prin faptul că aici crește o specie de plantă extrem de rară în Europa, și anume Krascheninnikovia ceratoides, un relict glaciar. Aceasta se găsește în 8 locuri din Europa, deși se află din abundență în stepele asiatice. De pe Dealul cel Mare avem o priveliște deschisă spre Dealul Vultur (606 m), Dealul Poieni (490 m), Dealul Bisău (502 m), Cer (519 m) și Dumbrava (522 m), dar și o panoramă frumoasă asupra Vultureniului și Șoimeniului, cu Piatra Șinteului care, ca un uriaș, păzește deasupra satului.
Dealul Vultur, Piatra Șinteului, Grecea și Cer sunt din tuf vulcanic, având un nivel bazal compus din roci detritice grosiere, formate din pietre rulate, extrem de variate din punct de vedere petrografic (galeți de șisturi cristaline, roci eruptive, gresii și calcare din Mezozoic și Paleogen). De aceea și ocupația localnicilor era exploatarea pietrei de construcție din dealurile de tuf vulcanic. Această piatră poate fi profilată și fasonată relativ ușor la dimensiunile specifice folosirii ei în construcții. Aproape totul se construiește din tuf vulcanic: locuințele, anexele, șurile, grajdurile, șoproanele, până și gardurile sunt construite din piatră fasonată.
La Vultureni mai putem vizita: Muzeul de istorie și etnografie locală și Monumentul Eroilor.

Chidea
Din satul Vultureni ne îndreptăm spre Chidea, urmând să vizităm Peștera Kὅlyuk. Peștera a fost folosită adesea în trecut drept loc de refugiu, născându-se astfel anumite legende legate de ea, cum că pe timpul războaielor ar fi făcut legătura ba cu satul Bădești, ba cu satul Dârja. Tot un adăpost este și astăzi, însă pentru specia protejată de liliac: “Liliacul mare cu nas potcoavă”!
La Chidea mai putem vizita bisericile - monumente istorice: Biserica ortodoxă din lemn “Sf. Gheorghe”, atestată documentar în anul 1761, Biserica reformată, atestată documentar în sec. XIII, Biserica Romano-Catolică “Sf. Ioan Nepomuk” din anul 1766, dar și Biserica Unitariană din anul 1902.

Bădeşti
Drumeția noastră se îndreaptă spre Bădești, unde, după ce traversăm o frumoasă pădure de gorun și cer, ajungem la Șura Neagră și Șura Albă, două formaţiuni stâncoase parcă ascunse de ochii lumii. În sezonul cald, la Bădești putem găsi o pajiște cu Săbiuță (Gladiolus imbricatus) foarte bine conservată, și asta se datorează cositului manual. La Bădești putem vizita Biserica Reformată - monument istoric care datează din sec. XIII.
Vă invităm la Vultureni să ne bucurăm împreună de spectacolul naturii!