Partidul RESET ’89 solicită Parlamentului României reanalizarea unei inițiative legislative care riscă să transforme accesul la servicii juridice dintr-un drept într-o obligație financiară. Miza depășește interesele unei profesii: este vorba despre libertatea cetățeanului de a-și administra propriile interese și despre dreptul de a utiliza tehnologia modernă.

Într-o Românie în care cetățenii suportă deja povara unor taxe, impozite și obligații administrative tot mai numeroase, apare o nouă întrebare: cât de departe poate merge statul în a obliga oamenii să plătească pentru servicii pe care le-ar putea realiza singuri?

Această problemă se află în centrul poziției oficiale exprimate de Partidul RESET ’89 cu privire la propunerea legislativă B563/2026, care vizează modificarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat și completarea Codului civil.

RESET ’89 susține fără rezerve necesitatea protejării cetățenilor împotriva practicilor juridice neautorizate, a erorilor profesionale și a abuzurilor. Dar avertizează că protejarea unei profesii nu trebuie confundată cu instituirea unor privilegii economice sau cu restrângerea nejustificată a libertăților individuale.

Dacă te poți apăra singur în instanță, de ce nu ți-ai putea redacta propriul contract?

Constituția României garantează, prin articolul 24, dreptul la apărare. Codul de procedură civilă recunoaște posibilitatea cetățenilor de a-și exercita personal drepturile procedurale, inclusiv în căile de atac, în condițiile legii. Mai mult, prin Decizia nr. 462/2014, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile care impuneau persoanelor fizice asistența sau reprezentarea obligatorie prin avocat în recurs. Prin urmare, dacă un cetățean își poate formula singur cererile și își poate susține interesele în fața instanței, este legitim să ne întrebăm de ce ar trebui să fie obligat, ca regulă generală, să angajeze un avocat pentru redactarea propriilor documente contractuale.

Desigur, reprezentarea în instanță și redactarea contractelor sunt activități juridice distincte. Dar ambele ridică aceeași problemă fundamentală: libertatea persoanei de a decide cum își gestionează propriile interese.

Există situații în care legea impune justificat intervenția unui profesionist. Aceste excepții trebuie însă să fie clare, necesare și proporționale, nu transformate într-o regulă generală.

Inteligența artificială nu trebuie să devină victima monopolurilor profesionale 

Trăim într-o perioadă în care tehnologia schimbă radical accesul la informație și la servicii. Astăzi, un cetățean poate consulta legislația, poate analiza clauzele unui contract și poate utiliza inteligența artificială pentru a-și pregăti propriile documente. Aceste instrumente nu înlocuiesc automat competența și răspunderea unui avocat, dar pot contribui semnificativ la informarea și autonomia juridică a cetățeanului.

RESET ’89 consideră că statul trebuie să încurajeze utilizarea responsabilă a acestor tehnologii, nu să creeze bariere artificiale în calea lor. Modernizarea societății nu poate însemna digitalizare pentru instituții și obligații suplimentare pentru cetățeni. Utilizarea inteligenței artificiale pentru informare, documentare sau redactarea propriilor înscrisuri nu trebuie confundată automat cu exercitarea neautorizată a profesiei de avocat. În același timp, folosirea acestor instrumente trebuie să respecte legislația, protecția datelor și regulile privind responsabilitatea furnizorilor.

Șapte măsuri pentru protejarea drepturilor cetățenilor

În documentul oficial transmis spre dezbatere, RESET ’89 propune șapte direcții concrete de intervenție legislativă.

1. Garantarea dreptului la autoapărare și autoreprezentare, fără introducerea unor noi obligații generale de angajare a unui avocat.

2. Protejarea libertății cetățenilor de a-și redacta propriile contracte și documente juridice, cu respectarea cerințelor speciale prevăzute de lege.

3. Delimitarea clară între exercitarea unei profesii juridice și administrarea propriilor interese, pentru a evita interpretările abuzive.

4. Recunoașterea dreptului de utilizare a inteligenței artificiale pentru informare, analiză și pregătirea documentelor proprii.

5. Prevenirea monopolurilor profesionale nejustificate, prin evaluarea transparentă a impactului economic și social al oricăror restricții.

6. Garantarea accesului efectiv la justiție, inclusiv prin mecanisme de sprijin pentru persoanele care nu își permit asistență juridică atunci când aceasta este obligatorie.

7. Organizarea unei dezbateri publice reale, în care să participe reprezentanții profesiilor juridice, mediului academic, tehnologiei, mediului de afaceri și societății civile.

Respectul pentru avocați nu trebuie transformat în obligația de a le cumpăra serviciile. Profesia de avocat este indispensabilă funcționării statului de drept. Independența, competența și responsabilitatea avocaților trebuie protejate. Dar o profesie respectată trebuie să își demonstreze valoarea prin calitatea serviciilor oferite, nu prin extinderea nejustificată a obligației cetățenilor de a apela la acestea.

Un avocat bun trebuie să fie ales pentru competența sa, pentru încrederea pe care o inspiră și pentru protecția juridică pe care o oferă. Nu pentru că statul ar transforma orice activitate juridică personală într-un serviciu obligatoriu, contra cost.

În esență, dezbaterea privind B563/2026 nu privește doar organizarea profesiei de avocat. Ea privește un principiu mult mai important: statul există pentru a proteja drepturile cetățeanului, nu pentru a transforma cetățeanul într-o sursă obligatorie de venit pentru anumite categorii profesionale.

RESET’89 solicită Parlamentului amendarea inițiativei legislative, eliminarea eventualelor obligații generale și disproporționate de contractare a serviciilor juridice și protejarea expresă a libertății de utilizare a instrumentelor digitale.

România are nevoie de avocați competenți, de o justiție accesibilă și de legi adaptate secolului XXI. Nu are nevoie de noi bariere între cetățean și exercitarea propriilor drepturi.

DREPTUL LA APĂRARE ESTE GARANTAT. 

DREPTUL DE A ALEGE TREBUIE RESPECTAT.

LEGEA TREBUIE SĂ FIE ÎN SLUJBA CETĂȚEANULUI, NU CETĂȚEANUL ÎN SLUJBA UNOR INTERESE PROFESIONALE!

Partidul RESET ’89 

Pentru legi mai bune, pentru drepturile cetățenilor.

Gherzan Cătălin, secretar general RESET'89