Societatea românească pare prinsă într-un proces lent, dar constant, de degradare morală și instituțională.

După mai bine de trei decenii de democrație, bilanțul este unul dureros: instituții slăbite, lideri fără viziune și o populație tot mai dezamăgită.

Educația, pilonul oricărei națiuni sănătoase, a ajuns la un nivel alarmant de scăzut, cu analfabetism funcțional ridicat și performanțe modeste la testele internaționale. 

Reformele s-au succedat doar pe hârtie, în timp ce școlile au rămas captive în programe învechite și în subfinanțare cronică.

Profesorii sunt demotivați, elevii sunt dezorientați, iar părinții sunt lăsați să suplinească un sistem care nu mai livrează performanță.

În acest context fragil, discursurile politice despre modernizare sună tot mai gol.

În acest context sumbru, vizita lui Nicușor Dan în Statele Unite a fost prezentată drept un succes diplomatic, dar în realitate a avut un impact aproape inexistent asupra problemelor reale din țară. Deplasarea a părut mai degrabă un exercițiu de imagine: România nu are nevoie de fotografii oficiale și declarații protocolare, ci de reforme ferme și asumate.

În timp ce politicienii caută validare externă, sistemele interne - sănătate, educație, administrație, continuă să scârțâie.

Lipsa unei strategii coerente de dezvoltare transformă orice vizită externă într-un simplu episod mediatic.

Societatea civilă este obosită, iar încrederea în autorități se erodează constant.

Tinerii pleacă masiv din țară, convinși că viitorul lor nu poate fi construit aici.

Fără o schimbare profundă în modul de guvernare și în prioritizarea educației, declinul va continua.

România riscă să rămână o democrație formală, o societate vulnerabilă, incapabilă să-și valorifice propriul potențial.

Avem nevoie de un RESET la valorile și idealurile pentru care s-a murit și s-a trăit în 1989!

RESETarea de la punctul de la care am plecat în direcția greșită, cu oamenii murdăriți ai vechiului sistem!

RESET '89!