UAT Nucșoara are în posesie 225 de hectare de pădure, suprafață pentru care intenționează să obțină statutul de „fermă verde”. Asta ar permite Primăriei Nucșoara ca, în baza unei certificări, să obțină credite de carbon, instrumente financiare ce sunt comercializate la ora actuală pe piețele internaționale de profil. Asta ar aduce, anual, venituri extrem de importante la bugetul local.
Amănunte despre această inițiativă, în premieră în România pentru o administrație publică locală, ne oferă primarul Ion Cojocaru.

„Un credit de carbon este un instrument financiar virtual, supravegheat de ONU, similar cu titlurile de valoare. Sunt documente numerotate, certificate. ONU împarte în fiecare an credite de carbon între țările semnatare ale protocolului de la Kyoto. Aceste țări le împart la rândul lor agenților economici care, prin activitatea lor, poluează mediul înconjurător. Creditele de carbon sunt, de fapt, autorizații de emisie a substanțelor nocive. Un credit de carbon corespunde emisiei unei tone de substanță nocivă. Aceasta înseamnă că un agent economic are dreptul la emisia atâtor tone de dioxid de carbon câte credite de carbon i s-au atribuit. Numai că se întâmplă adeseori ca numărul creditelor de carbon atribuite să nu acopere emisiile anuale, mai ales că ONU reduce anual cotele admise. Prin urmare, întreprinderea este nevoită să compenseze cumva emisiile dioxid de carbon cu care depășește cotele care i s-au atribuit. Prin cumpărarea creditelor de carbon o întreprindere poate să rezolve această problemă. De unde le poate cumpăra? Ori de la alți agenți economici care, prin reducerea emisiei de dioxid de carbon sub cotele admise, au excedent de credite, ori de la așa numitele “ferme verzi”, care dispun și ele de credite de carbon de vânzare. Aici se poate încadra și Primăria Nucșoara. Noi avem în posesie 225 de hectare de pădure de pe urma cărora putem obține aceste credite de carbon. Pentru a le obține însă, noi trebuie să realizăm amenajamentul silvic aferent suprafeței de 225 de hectare, să asigurăm protejarea voluntară a acesteia (paza), pentru evitarea tăierii ilegale de arbori și, ulterior, să certificăm pădurea din punctul de vedere al sechestrării de carbon. Certificarea o fac firme specializate și acreditate, după o monitorizare care se poate întinde între trei și cinci ani. Asta presupune, evident, niște costuri. Paza pădurii este deja asigurată, printr-un contract pe care noi îl avem cu Direcția Silvică Argeș. În vederea realizării amenajamentului silvic și, ulterior, al certificării, cei de la Fundația „Conservation Carpathia” s-au oferit să ne ajute oferindu-ne nu doar consiliere, ci și sprijin financiar, inclusiv pe perioada monitorizării. Plecând de la faptul că inițiativa noastră ar duce la conservarea pădurii (nu se mai pot efectua nici măcar tăieri legale), ei sunt dispuși să suporte cheltuielile cu amenajamentul silvic și cu certificarea și să ne sponsorizeze pe cel puțin 5 ani cu suma de 125 euro pe hectar, anual, până în momentul în care vom obține și comercializa creditele de carbon. Ulterior, dacă aceste credite vor genera un venit anual mai mic de 125 euro/hectar. „Conservation Carpathia” va finanța în continuare diferența de până la 125 de euro pe hectar. Dacă prețul obținut pentru creditele de carbon, a căror valoare crește de la an la an pe piața internațională, va crește la 125 de euro sau mai mult pe hectar, „Conservation Carpathia” nu va mai avea obligația să finanțeze prin sponsorizare suplimentară Comuna Nucșoara, în cadrul acestei colaborări. Singura condiție pentru a obține această sponsorizare de la „Conservation Carpathia” este ca noi să nu exploatăm masa lemnoasă de pe acest amenajament silvic!

„Nu vom vinde, nu vom concesiona, nu vom da în administrare pădurea!”
„Noi am prezentat cetățenilor draftul acestui contract de sponsorizare în cadrul unor întâlniri publice, organizate în fiecare sat. Din păcate sunt câteva persoane care nu văd cu ochi buni demersul nostru. În fapt, sunt animate doar de interese politice. Se pare că a început campania electorală, iar cei ce sunt împotriva mea rostogolesc minciuni. S-au dus din casă în casă și le-au spus oamenilor că eu vreau să vând pădurile și pășunile comunei către Carpatia, că li se vor pune bariere și vor trebui să plătească dacă folosesc drumurile forestiere, și câte și mai câte... Vom merge însă înainte cu demersul nostru, demers care, din punctul meu de vedere, este numai și numai în folosul comunității. După întâlnirile pe sate, noi vom afișa în spațiul public draftul contractului de sponsorizare și, în ultimă instanță, organismul care se va pronunța asupra acestui contract va fi Consiliul Local Nucșoara.
Oamenii trebuie să știe că nu vom vinde, nu vom concesiona, nu vom da în administrare nimănui această suprafață de pădure! Din contră! Recent, UAT Nucșoara a câștigat un proces în urma căruia va intra în posesia unei alte suprafețe de pădure, de 200 de hectare. Și de pe urma acestei păduri vrem să obținem credite de carbon. Scopul nostru este de a crește veniturile la bugetul local din orice surse, în condițiile legii, fără a afecta în vreun fel patrimoniul comunei, cu atât mai puțin proprietățile particulare. Ne dorim, practic, să găsim noi resurse pentru a mări bugetul local.
La o primă estimare, prin vânzarea acestor credite de carbon putem mări bugetul comunei cu 160%, în condițiile în care pădurea de pe urma căreia obținem aceste credite va rămâne intactă și în proprietatea UAT Nucșoara, adică în proprietatea întregii comunități! Asta vreau să se înțeleagă!”

Punctul de vedere al „Conservation Carpathia”
„Primăria Nucșoara a lansat consultările publice pentru certificarea pădurilor pentru credite de carbon, cu ajutorul nostru. Da, vrem să ajutăm comunitatea din Nucșoara și orice alte comunități să obțină astfel de credite! Avem nevoie de aer curat, iar companiile și Uniunea Europeană sunt dispuse să plătească pentru el, însă pentru aceasta este nevoie să existe pădurea care să producă acest aer. Fundația Conservation Carpathia își dorește să ajute Primăria Nucșoara să obțină credite de carbon, însă până când Primăria va încasa acești bani, le plătim noi, condiția fiind protecția acestor păduri. Pădurile și toate drepturile asupra acestora rămân 100% la Comuna Nucșoara. Sunt niște bani de care va beneficia comunitatea, însă, până la urmă, oamenii, prin aleșii lor, vor hotărî.”

Fagii seculari, promovați de mari personalități
Proiectul turistic de popularizare a fagilor seculari din Nucșoara prinde aripi! Derulat de autoritățile locale în parteneriat cu Fundația ”Conservation Carpathia”, acesta prevede ca 2.544 de copaci din localitate (numărul e similar cu altitudinea Vârfului Moldoveanu, situat pe teritoriul comunei), monitorizați prin puncte GPS, numerotați de la 1 la 2.544, să fie ”adoptați”, din toamnă, cu suma simbol de 777 de lei.
Proiectul se alătură altor inițiative ambițioase ale administrației publice locale de a promova potențialul turistic al zonei. Ultima dintre acestea vizează amenajarea Forest Land Nucșoara, un parc cu ferigă, pe o suprafață de 25 ha. ”La finalul lunii aprilie am avut oaspeți în localitate, o parte dintre personalitățile care vor promova  proiectul fagilor seculari. La Nucșoara au ajuns campioana olimpică Ana Maria Brânză, prezentatorul TV Mihai Dedu, Vlad Petreanu, de la Europa FM, și Răzvan Nedu, de la Asociația Climb Again. Vocea proiectului va fi asigurată de către unul dintre cei mai mari actori români, Victor Rebengiuc. Undeva la finalul lunii mai vom lansa acest frumos proiect.”, declară primarul Ion Cojocaru. De altfel, la începutul lunii mai, în comuna Nucșoara ajung și reporterii prestigiosului cotidian american The New York Times, pentru a documenta povestea fagilor seculari.

Branșamente la apă
În ceea privește proiectele de investiții ale autorităților din comuna Nucșoara, la momentul actual se așteaptă începerea lucrărilor de branșare a gospodăriilor din satul Slatina la rețeaua de alimentare cu apă. Acestea vor fi realizate din fonduri locale și guvernamentale, prin Programul ”Anghel Saligny”. După realizarea branșamentelor, drumurile din satul Slatina vor fi asfaltate tot prin programul guvernamental.
Pe de altă parte, la Căminul Cultural Nucșoara au fost montate panouri fotovoltaice în scopul reducerii cheltuielilor cu energia electrică. Urmează ca operatorul de electricitate să realizeze racordul la rețea și instalația fotovoltaică va deveni funcțională. În plus, pe baza unui proiect depus în PNRR, la căminele culturale din satele Sboghițești și Nucșoara vor fi realizate lucrări în vederea eficientizării energetice a celor două clădiri.