- Dle președinte, ce fel de buget gestionează anul acesta Consiliul Județean Argeș? Unul de austeritate? Unul al dezvoltării? Unul de mijloc?
- Este un buget de mijloc. Pentru prima dată suntem în zona în care sumele alocate pentru funcționare sunt egale cu sumele alocate pentru dezvoltare. Dar nu trebuie să ne păcălim singuri: mare parte din sumele alocate dezvoltării vin din zona proiectelor cu finanțare europeană și guvernamentală. Este, totuși, un buget care pune accent pe ceea ce înseamnă investiții la nivelul județului Argeș. Asta după doi ani de austeritate, în care alocarea de sume de la bugetul central s-a făcut pe criterii care au depășit limita bunului simț în ceea ce privește linia politică. În plus, am străbătut și o perioadă foarte grea legată de această pandemie, în care mare parte din obligațiile alocării de fonduri a revenit consiliilor județene. Consiliul Județean Argeș are în administrare nouă unități spitalicești și a fost obligat să aloce mari sume de bani în tot ceea ce a însemnat bătălia împotriva acestei pandemii. Sprijinul guvernamental nu a fost unul substanțial în această zonă. A existat însă o deschidere către proiectele cu finanțare europeană, oportunități pe care noi le-am valorificat: toate spitalele anti-covid din județ au obținut finanțare pentru diverse investiții ce se vor derula în perioada următoare.
Revenind la întrebarea dvs, ne îndreptăm atenția către tot ceea ce înseamnă dezvoltarea infrastructurii rutiere. Nu mai este o noutate pentru nimeni că județul Argeș ocupă, într-un clasament neoficial, locul al II-lea în țară în privința numărului de kilometri de drumuri. Sperăm să recuperăm cât mai mult din handicapul pe care îl avem în ceea ce înseamnă alocarea de sume către infrastructura rutieră. Continuăm să investim și în infrastructura de utilități (apă, canal), în sănătate. Am reușit să aducem mare parte din instituțiile de învățământ din județ la un nivel minim de confort, iar acest program va continua.
- Ați afirmat că alocările bugetare de la centru către județ și UAT-uri s-au făcut în ultimii doi ani pe criterii politice. Sunt însă voci care susțin că și Consiliul Județean Argeș a promovat o astfel de „politică”...
- Cei care au beneficiat de sume importante direct de la bugetul central, sigur că au primit de la Consiliul Județean Argeș sume mai mici. Marea mea problemă este critica pe care o primesc în interiorul partidului din care fac parte, pentru faptul că am alocat sume prea mari unor UAT-uri a căror conducere are altă culoare decât cea pesedistă... Am încercat în general să sprijinim din punct de vedere al alocărilor financiare în special UAT-urile care derulează proiecte de investiții importante și care au nevoie de bani pentru a asigura co-finanțarea acelor proiecte. Sau acele UAT-uri care ne propun proiecte în parteneriat: UAT-ul, pune o parte din banii necesari asfaltării unui drum, spre exemplu, iar CJ Argeș vine cu restul. Apoi, mai sunt și alte criterii de care ținem cont în alocarea de sume: gradul de încasare a taxelor și impozitelor ori excedentele bugetare pe care unele primării le înregistrează...Sunt UAT-uri în județ care ne solicită sume pentru anumite proiecte, iar excedentele lor bugetare depășesc o dată sau de două ori execuțiile bugetare ale anului trecut! Excedentele bugetare neutilizate nu vor produce niciodată plusvaloare într-o comunitate!
„Nu am renunțat la Proiectul Ghițu-Molivișu!”
- Toată lumea admite că județul Argeș are un potențial uriaș în materie de turism, potențial care, din păcate, de zeci de ani este neexploatat la adevărata lui valoare. Argeșul nu are măcar o singură pârtie de schi la standarde cât de cât acceptabile, nu mai vorbim de un resort... Proiectul Ghițu-Moliviș ar fi fost un prim pas în impulsionarea turismului argeșean, însă stagnează de ani buni. Sunt șanse să fie relansat acest proiect?
- Acest proiect a început prost și, ca în legile lui Murphy, risca la un moment dat să se termine și mai prost! Ar trebui să-și facă procese de conștiință cei care l-au început...Consiliul Județean Argeș a venit mult mai târziu în acest proiect, în ideea de a mai salva ce-ar mai fi putut fi salvat. Dincolo de neputința celor care au gestionat lucrurile la început, a intervenit și lăcomia unor oameni de afaceri, care au avut grijă să se împroprietărească în zonă din timp... Nu intru însă în amănunte. Apoi, a durat ani de zile până au fost obținute toate avizele. Într-un final, acestea au fost obținute, iar acum am ajuns în etapa în care ne punem problema dacă sunt bani de investit în acest proiect. În acest sens așteptăm cu interes oportunități europene de finanțare, pentru că un proiect de o asemenea anvergură nu poate fi susținut doar de către Consiliul Județean. Da, ne putem asuma „riscul” unei co-finanțări... Așteptăm cu interes să vedem dacă în acel PNNR, cei care l-au negociat cu mai-marii UE au cuprins și finanțări pentru proiecte din această zonă, a dezvoltării turismului. Și sper să nu fim puși în fața posibilității accesării unor proiecte a căror valoare maximă este, să zicem, de 5 milioane de euro, iar consultanța să coste 25 de milioane de euro! Cu siguranță, dacă în zona ADR Muntenia va apărea posibilitatea accesării unei finanțări europene pentru acest proiect, Consiliul Județean Argeș nu va sta cu mâinile în sân. Nu, nu am abandonat acest proiect, iar ca să vă dau un exemplu, asfaltarea drumului de acces către Ghițu-Molivișu face parte dintr-un proiect depus de noi pe programul guvernamental „Anghel Saligny”. Dacă, ulterior, vom identifica o oportunitate de finanțare la nivel european ori guvernamental, mergem mai departe! Dacă vom găsi o formulă de finanțare în parteneriat public-privat, mergem mai departe!
- În urmă cu puțin timp declarați, în calitate de președinte al PSD Argeș, citez: „Gândim o colaborare pe termen mediu și lung cu PNL în ceea ce privește viitorul acestui județ”. Sunt semne că această colaborare se va concretiza în vreun fel?
- Atâta timp cât va exista disponibilitate, punctuală, pe anumite obiective, eu sunt deschis la orice colaborare. Am spus-o, o repet: timp de doi ani de zile nu am găsit nici cea mai mică înțelegere în tabăra liberală, pe vreun proiect de investiții. Vom vedea ce se întâmplă... Colaborarea la nivel de Consiliu Județean a fost ca și inexistentă. Consilierii liberali au votat tot timpul împotrivă. Politica lui Gică-contra! Am fost surprins, recunosc, de abordarea consilierilor de la USR, care mi-au spus că niciodată nu se vor opune unui proiect important pentru județ, iar voturile lor pe anumite proiecte stau mărturie în acest sens. Repet, ușa mea este deschisă. Îndrăznesc să sper că acum, fiind parteneri la guvernare, lucrurile s-au schimbat în tabăra PNL, că va există din partea dumnealor o nouă abordare.
Sume alocate de Consiliul Județean Argeș, în anul 2022, localităților din județ
Suma totală - 32.994 mii lei
Au fost cofinanțate 154 de proiecte de infrastructură:
# Investiții apă și canalizare - 59 de proiecte. Suma alocată - peste 11.300 mii lei.
# Infrastructură rutieră (drumuri, poduri) - 33 proiecte. Suma alocată - peste 9.000 mii lei.
# Infrastructura școlară - 29 de proiecte. Suma alocată - peste 5.000 mii lei.
# Cultură, sport, recreere (terenuri de sport, cămine culturale, cluburi de tineret, amenajare centru civic etc) - 13 proiecte. Suma alocată - peste 3.200 mii lei.
# Infrastructura de sănătate (dispensare, umane și veterinare) - 4 proiecte. Suma alocată - 565 mii lei.
# Rețea de gaze - 1 proiect. Suma alocată - 125 mii lei.
# Iluminat public - 7 proiecte. Suma alocată 965 mii lei.
# Infrastructură sedii primării - 5 proiecte. Suma alocată - 820 mii lei.