Interviu cu primarul comunei, inginer Dumitru Sfârlea
17Dacă în general în instituțiile publice cu greu găsești pe cineva care să te lămurească sau să te îndrume pentru rezolvarea problemelor, la Primăria din Gilău angajații, și în special edilul, sunt dispuși să te ajute în găsirea soluțiilor. Mai ales acum, aproape de sfârșitul anului, cu unele proiecte în desfășurare și cu altele care necesită noi demersuri.  
- Dle primar, ce lucrări aveți acum în derulare, în noiembrie, aproape de sfârșitul anului?
- Anul acesta am câștigat patru proiecte. Am finalizat douăzeci de proiecte și am început altele, căci deocamdată până în 2020 se mai pot accesa fonduri. Avem un proiect pe infrastructura rutieră, adică asfaltare în satele aparținătoare comunei Gilău: Someșul Rece, Someșul Cald, cătunele Uzina, Gura Râștii și așa mai departe. Până acum am terminat doar Gilău, care e foarte mare, având 27 km de străzi. Apoi mai avem un proiect pe AFIR – construirea unei creșe, care e în faza de licitație a construcției. Sper să câștige licitația o firmă serioasă, să nu avem motive să o respingem, astfel ca la primăvară să putem demara lucrările. Prin Ministerul Dezvoltării vom primi finanțare pentru construirea unei grădinițe; în comună există o astfel de unitate de învățământ, cu program prelungit, care nu mai face față. Mai e nevoie de încă una.
- Vin, deci, tot mai mulți oameni spre Gilău…
- Mai vin, da. Noi am adoptat și o hotărâre de Consiliu, care reglementează construirea caselor unde sunt case, a blocurilor unde sunt blocuri, strada trebuie să fie de 10 metri: 7 metri carosabil, o jumătate de metru pe o parte și pe alta rigole și 1 metru trotuar. În general oamenii înțeleg și se construiește într-o ordine. Dacă se continuă în ritmul acesta, cred că până la urmă Gilăul se va alipi de Florești, Florești deja e lipit de Cluj și poate fi totul o apă și-un pământ! E posibil ca în 10-15 ani aceste două localități să devină niște cartiere ale Clujului… La fel cum pe vremuri Someșeni și Mănăștur erau comune și au devenit cartiere. A fost o încercare pe vremea domnului primar Funar, de a face Florești și Gilău cartiere ale Clujului, dar primarii comunelor nu au fost de acord; nici populația nu cred că dorește. Nu ne-ar conveni să depindem de primăria Clujului, nu cred că ne-am putea dezvolta atât de mult. Așa, trăim fiecare cum ne gospodărim.
 
Locuri de muncă aproape de casă
- Înacest fel fiecare localitate își promovează oamenii, își păstrează specificul…
- Da, încercăm să creăm locuri de muncă cât mai aproape de casă. În Gilău, fermele Avicola de pe vremuri au fost vândute la diferiți întreprinzători; și la ora actuală în acele hale se produc confecții metalice, tâmplărie, porțelanuri și altele. Deci forța de muncă de la Avicola s-a transferat și oamenii și-au găsit un loc de muncă. Au mai rămas câteva hale la Ferma 17, care aveau ca specific creșterea păsărilor; acestea ne dau acum bătaie de cap, pentru că a apărut un ordin al ministrului Sănătății conform căruia nu ai voie să construiești mai aproape de 1000 metri de la fermă dacă ferma are peste 5000 capete. Acum facem un nou PUG și un studiu de impact, pentru a vedea dacă se poate sau nu apropia.
- Important e că majoritatea cetățenilor au locuri de muncă aici.
- Da! Sunt și unii care fac naveta la Cluj, dar restul au aici locuri de muncă. Gilăul este în Zona Metropolitană Inel 2. Din Inelul 1 fac parte cele care sunt lipite direct de Cluj: Florești, Apahida, Baciu, iar Gilău este în Inelul 2. Dar, din păcate, nu s-a făcut nimic pentru zona metropolitană, ci doar pentru Cluj. Zilele trecute am vorbit cu domnul primar Boc, care m-a întrebat dacă sunt de acord să contribuim și noi la un studiu de fezabilitate pentru o centură de ocolire a Gilăului, Floreștiului, Clujului. Acest Studiu ar trebui apoi predat la Ministerul Dezvoltării, poate primim finanțare. Deoarece problema traficului este una destul de importantă, la fel ca în Florești. La sfârșit de săptămână se circulă bară la bară. Cred că singura soluție ar fi cea de ocolire a acestor localități. Am înțeles că preconizata centură ar ieși undeva la Sfântul Ioan și s-ar lega de centura Vâlcele – Apahida. Atunci mașinile n-ar mai intra nici în Cluj, cele care ar merge spre Turda ar putea ocoli, la fel spre Alba Iulia, Mureș, Dej. Iar în partea noastră, cele care merg spre Oradea ar ocoli pe centură și ar ieși spre Căpuș.
- Ar ajuta mult lucrul acesta.
- Da. În plus, s-ar face o legătură cu autostrada.  Cei care vin de pe autostradă și merg pe drumul național ar ocoli Gilăul.
- Știu că ați investit și în obiective turistice și culturale.
- Un primar trebuie să investească în toate direcțiile; turismul e o modalitate de câștig și pentru întreprinzătorii care au pensiuni, hoteluri. Bineînțeles că ar mai trebuit investit, dar în primul rând infrastructura: asfaltul, apa, canalizarea.
 
“În fiecare zi trebuie făcut câte ceva!”
- E important ca fiecare să facă ce poate mai bine în locul unde este.
- Da, e important în special să fim uniți, să avem pace pe pământ și sănătate; pe urmă, cu răbdare – nu chiar de azi pe mâine – se pot face multe lucruri frumoase! Mergeam mai demult cu Ansamblurile noastre folclorice în țările unde erau invitați. Anul trecut au fost în Mexic, anul acesta în China, la fel și în toate țările din Europa. Țin minte că mergeam cu aparatul foto sau cu camera de filmat și făceam poze. Când am văzut cum arată un sat în Occident – la începutul mandatului meu –mă gândeam în sinea mea că în veci n-o să vedem în Gilău așa ceva. Acum pot spune că aproape am ajuns la nivelul lor: avem drumuri asfaltate, avem apă prin conducte, canalizare, iluminat pe fiecare stâlp cu leduri; înainte am avut din doi în doi stâlpi, dar anii trecuți i-am schimbat cu leduri și am pus pe fiecare stâlp și avem o economie de 1 miliard de lei vechi pe an. Apropo, cine dorește corpurile vechi de iluminat, tip Malaga, dar în stare perfectă, le dăm pe gratis primăriilor sau bugetarilor. Când am venit eu în 1996 erau din alea vechi, cu pălărie, câte unul la 300 de metri; atunci le-am modernizat cu cele cu halogen, închise, tip Malaga 102. Acum am considerat că sunt mai rentabile astea cu leduri, economice. În doi-trei ani am amortizat toată investiția.
- Deci nimic nu e imposibil.
- Dacă vrei cu adevărat să faci, nu e. Din buget nu se poate face, dar am avut perioada aceasta, când s-au putut accesa fonduri. Din buget abia întreții școli, grădinițe, salarii la primărie, iluminatul public, mai plombezi un drum cu mărgăritar, cam atât. Ideea mea a fost că trebuie să faci bani și din piatră seacă și să-i folosești cu maximă eficiență. Așa că am încercat să facem tot ce ne trebuie cu aceste fonduri europene și guvernamentale. În 2010 – 2011, Revista Română de Administrație Publică Locală mi-a decernat premiul I ca cel mai bun primar din regiunea de nord-vest, cu cele mai multe proiecte europene câștigate. A fost o oarecare satisfacție această recunoaștere a meritelor. Și cetățenii sunt mulțumiți dacă văd că lucrurile se rezolvă. De exemplu, un lucru de care sunt mulțumiți sunt terenurile de la Baza Sportivă, care nu aveau înainte vestiare, era un fel de pășunat. Am făcut terenuri cu gazon artificial, cu nocturnă. La fel, la liceu, la școala din Gilău. După ce am asfaltat străzile, a rămas până la trotuar o porțiune de 30-40-50 cm până la gard și oamenii au început să-și pună flori. Am trimis colegii pe fiecare stradă să noteze cine sunt aceia, la ce număr stau și vrem să-i premiem, să-i menționăm în ziar că au contribuit la înfrumusețarea domeniului public. Avem, de asemenea, vreo 5 parcuri pentru copii, care nu existau înainte. Am încercat să facem în toate „cartierele”, să zic așa: avem în Someșul Rece, în Gilău tocmai am terminat unul lângă blocuri, unde pe vremuri erau cotețe, oamenii creșteau porci, găini, era mizerie mare. Am făcut un parc frumos cu fonduri europene, prin GAL, cu aparatură de fitness, mobilier de joacă pentru copii, o filigorie, fântână arteziană, panouri solare. Oricum, nu am mers pe principiul “ce nu poți face azi, lasă pe mâine, că mâine nu mai trebuie”. Nu, în fiecare zi trebuie făcut câte ceva!