16Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Gherla și Casa Municipală de Cultură, a organizat duminică, 26 noiembrie 2017, Festivalul - concurs anual de interpretare instrumentală „Trio Transilvan – Trio Instrumental”, ajuns în acest an la cea de-a XXIII-a ediţie.  
În cadrul evenimentului au avut loc mai multe activităţi culturale, şi anume: concursul propiu-zis al formaţiilor, prezentarea proiectului de candidatură la UNESCO a elementului imaterial „Formația de trei instrumente din România”, lansarea unor albume CD realizate la CJCPCT Cluj în 2017, Trio transilvan „Rezeda” din Dej şi Muzică romanes din Soporu de Câmpie, recitalurile instrumentale ale acestor formaţii şi mult-aşteptata gală a premiilor.
 
 
Iată și premianții:
Marele Premiu „Virgil Medan”: Trio transilvan „Păuniţa” din Sângiorz-Băi, Bistrița Năsăud
Premiul I: Trio Imre Moldovan din Soporu de Câmpie, Cluj
Premiul I: Trio Alexandru Bob Siminic din Gherla, Cluj
Premiul II: Trio Iedera din Carei, Satu Mare
Premiul II: Trio Remus Moldovan din Urmeniş, Mureș
Premiul III: Formaţia „Codrişorul” din Carei, Satu Mare
Premiul III: Trio instrumental Marin Paşcalău din Vişag, Cluj
 
“Un festival nemaipomenit!”
Domnul dr. Mircea Cîmpeanu, șef birou cercetare, conservare și arhivare cultură și arte tradiționale în cadrul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, a făcut parte din juriul Festivalului. A avut amabilitatea să ne acorde un interviu.
- Domnule Mircea Cîmpeanu, povestiți-ne despre această inițiativă a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, de editare a CD-urilor cu formații din satele Clujului.
- De foarte mulți ani suntem partenerii acestui Festival nemaipomenit din Gherla, intitulat „Trio transilvan – trio instrumental”, și în cadrul acestuia descoperim și noi care sunt adevăratele valori și adevărații instrumentiști tradiționali din zonă. Ca atare, un program ulterior al acestui festival este acela de a înregistra și a păstra repertoriile vechi aduse de aceste formații din întreaga zonă pe care o reprezintă. Așadar, cei pe care noi îi descoperim aici – posibil să fie vorba chiar de premiile înalte ale Festivalului – vor intra în studiourile de înregistrare pentru că valoarea trebuie într-adevăr promovată.
- În această ediție, a XXIII-a, au loc și două lansări de CD-uri. Despre ce e vorba?
- Pentru că în anii anteriori am prezentat foarte multă muzică românească, de data aceasta este rândul minorităților să se reprezinte: este vorba de o formație de tineri din Soporu de Câmpie, încă necunoscută – zicem noi – dar care se vor afirma în curând. Ei deja au un repertoriu și i-am rugat să se oprească la muzica romanes, cea de etnie, cea reală, pe care noi o cunoaștem din ce în ce mai puțin. Până la urmă, publicitatea făcută prin radio și televiziune vine doar pe linia unei muzici universale romanes. 
- Ce are specific această muzică?
- Este întrucâtva amestecată cu elemente românești, pentru că decenii la rând acești muzicanți au servit românilor, cântându-le muzica, și în același timp s-au contaminat cu muzică românească. Iată un mix care pare interesant din acest punct de vedere. Acești tineri, în care am mare încredere, sunt virtuoși de-a dreptul; ei au cerut să se reprezinte așa cum ei sunt și așa au intrat și în studio. Pe lângă formația de trio transilvan, care este specifică unei muzici românești, ei au mai introdus acordeonul, ca un instrument de muzică lăutărească al lor, pe care îl adoră. Acordeonistul care a venit lângă ei i-a ajutat foarte mult. Înainte de această prezentare, formația a participat la Festivalul „Lăutarul” de la Drăgășani și a luat Premiul I, anul trecut. De acolo vine dorința noastră de a-i prezenta și a-i sublinia.
- Românii cum îi văd?
- Țin să vă spun că vehiculăm tot mai des termenul “muzica cu triplă identitate”: este un termen nou, probabil, pentru ascultători, dar muzica aceasta există în Ardeal. Este aceea pe care o ascultă și o acceptă atât românii, cât și maghiarii, dar și etnia romă. Este muzica celor trei populații, o muzică ce are câte puțin de la fiecare.
- Când ați înregistrat CD-ul?
- În primăvară, în aprilie; de atunci am lucrat la el selecția pieselor și a materialului, apoi a urmat editarea grafică și iată că astăzi îl putem prezenta, la fel ca si în fiecare an când facem o lansare de CD aici, la Festivalul de la Gherla. În acest an mai avem un CD, de data aceasta cu muzică exclusiv maghiară, interpretat tot de o formație tânără, care a dovedit și ea că merită, formația Rezeda din Dej. În septembrie a luat Marele Premiu la Festivalul Lăutarii Ardeleni, aici, la Gherla şi au înregistrat o pagină în dosarul de candidatură a formaţiei tradiţionale de trei instrumente, la UNESCO, din anul viitor. Sunt niște tineri pasionaţi, care au început să cânte mai târziu, dar când au început au făcut-o, într-adevăr, la modul profesional; doi dintre ei sunt deja studenți la Academia de Muzică. Pot fi întâlniţi la Casa Dansului organizată periodic de Fundația Teka din Gherla, şi în alte locuri, la Răscruci și la Cluj. Încrederea mea în aceste formații tinere care vin nu doar să înlocuiască, ci să preia și să păstreze pentru viitor un bogat tezaur repertorial este dovedită. O spun cu mare bucurie, pentru că astăzi accentul nu prea se mai pune pe muzica tradițională, considerată a fi învechită, că nu mai corespunde, că trebuie să ne modernizăm. Părerea mea este că tot ce avem mai bun si mai valoros în folclorul românesc este muzica tradițională, care este la toate popoarele muzica reper, muzica identitară, caracteristică. Aceasta este muzica autentică pe care trebuie nu doar s-o promovăm, ci efectiv s-o îngrijim și s-o protejăm.
 
Formațiile din Frata participante (Taraful Soporu de Câmpie și Taraful Lia Pop) la Festival au fost însoțite de domnul Romulus Bucur, Directorul Căminului Cultural Frata, care ne-a spus: „Participăm cu două formații în Festivalul Trio Transilvan: formația lui Imbre Moldovan, formația Lia Pop, cu care sperăm să luăm premii. După concurs vom prezenta un CD al tarafului din Soporu de Câmpie, muzică țigănească. Este al 5-lea CD pe care am reușit să-l edităm împreună cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj. Eu am propus acestui Centru organizarea unui festival sau a unei ediții, măcar o dată la cinci ani, în Soporu de Câmpie, deoarece avem tarafuri multe și putem invita și din zonele limitrofe. Speranța mea este că peste doi ani, când se vor împlini 100 de ani de la nașterea marelui violonist recunoscut Sandor Ciurcui, vom face atunci un festival deosebit, nu numai cu violoniști și instrumentiști în general, ci și câte o pereche de dansatori, pentru a arăta și îmbinarea dintre joc și muzică.” 
 
Taraful Soporu de Câmpie
Moldovan Imre - vioara
Moldovan Valentin - braci (contra)
Gheți Iuliu - contrabas
Gheți Abel – acordeon
 
Taraful Lia Pop - Premiul de fidelitate
Pop Vasile - vioara
Covaci Babuti - contra
Covaci Alexandru - contrabas