În perioada 16-19 februarie 2020 a avut loc cea de-a XXIII-a sesiune ordinară a Adunării generale a Asociației Comunelor din România (ACoR), la București.  Ediția din acest an a reunit un număr record de participanți. Peste 600 de primari și reprezentanți ai comunelor din toate județele României, precum și reprezentanți ai Congresului Autorităților Locale din Republica Moldova (CALM), împreună cu invitați de rang înalt de la nivelul autorităților centrale și de parteneri sociali care s-au arătat interesați să identifice cauzele ce determină decalajele dintre mediul rural și cel urban și să stabilească măsurile ce se impun pentru diminuarea acestor discrepanțe. Lucrările Adunării generale au avut ca temă „Satul românesc, parte integrantă a ruralului european”. Întrebările ridicate de primarii prezenți la întâlnire au fost pertinente și obiective, au fost solicitate răspunsuri pentru probleme concrete cu care se confruntă administrațiile publice locale. Multe dintre întrebările puse autorităților centrale, premierului și miniștrilor, au inclus chiar și soluții la problemele ridicate. „Primarii au constatat însă că nu știu cu cine discută problemele care îi frământă. Cu membrii unui Guvern demis¬? Cu un premier desemnat? Ce garanții au primarii că ceea ce s-a spus la această întâlnire se va respecta? Dacă miniștrii respectivi nu vor mai fi în funcții? În ceea ce privește răspunsurile date, multe dintre ele au fost vagi, contradictorii, fără soluții concrete”, declară președintele executiv al ACoR Argeș, Ion Toader.
Primarul din Albota, Ion Dumitru, președinte al filialei Argeș a Asociației Comunelor din România a fost desemnat, alături de alți 10 edili, să reprezinte ACoR la întâlnirea cu președintele României, Klaus Iohannis. „Nu știu în ce măsură a fost o întrevedere utilă pentru noi, reprezentanții administrațiilor locale din mediul rural. S-ar putea să fi vorbit la pereți... I-am amintit domnului președinte că în 2014 declara că nu e bine ca un singur partid să fie la Putere. Acum s-a ajuns la momentul în care declară că e bine că PNL guvernează de unul singur. Oare când a spus dl președinte adevărul? Sau de ce și-a schimbat opinia?”, se întreabă Ion Dumitru.

Precizări privind PNDL 3 și FDI
Punctual, prima problemă ridicată a fost cea a lansării PNDL 3. Premierul Ludovic Orban a spus că acest program va continua, că va fi lansată noua linie de finanțare, însă nu a oferit o dată concretă pentru acest lucru. De asemenea, vicepremierul Raluca Turcan a precizat că se vor face verificări la lucrările care figurează ca fiind realizate în PNDL deoarece există suspiciuni cu privire la execuția anumitor proiecte. În ceea privește proiectele derulate prin Fondul de Dezvoltare și Investiții (FDI), premierul a spus că obiectivele vor fi transferate în PNDL 3, iar programul va continua doar pentru investițiile unde s-au făcut cheltuieli pentru lucrări. Restul proiectelor, aflate în faza de licitație, nu vor mai finanțate. Răspunsul premierului a nemulțumit primarii prezenți, la fel cum s-a întâmplat și cu răspunsul privind finanțarea înființării rețelelor de gaze în localități.  „Premierul și miniștrii au spus că aceste investiții în rețelele de gaze reprezintă o prioritate pentru Guvern, dar că în bugetul de anul acesta nu au fost prevăzuți bani pentru astfel de proiecte și că se vor căuta alte surse de finanțare. Au mai avut loc două întâlniri cu miniștrii la care am participat și eu. Prima cu ministrul Mediului, Costel Alexe, cu privire la Programul de împăduriri propus de acesta. Din păcate, programul nu prea e funcțional din cauza încadrării terenurilor degradate ca pășuni sau pajiști. Aceste terenuri trebuie cadastrate și intabulate pentru reîmpădurire, dar nu pot fi scoase din categoria în care sunt încadrate încă de la intrarea în UE. În Registrul Agricol ele figurează ca pășuni sau islazuri comunale și nu pot fi reîmpădurite. Cea de-a doua întâlnire a fost cu ministrul Educației, Monica Anisie. Am reușit să o convingem pe doamna ministru să micșoreze numărul de elevi la clasă în mediul rural în scopul de a nu desființa clasele, iar în finanțarea/elev să fie inclus și transportul școlar. Pentru o altă problemă ridicată, schimbarea destinației unităților ieșite din circuitul școlar nu s-a găsit o soluție pentru reducerea birocrației, astfel încât autoritățile locale să nu mai fie nevoite să depună atâtea documente la minister”, declară președintele executiv al ACoR Argeș, Ion Toader.